– Și ghici, mă, ce-a făcut jigodia ca să scape de el și să rămână ea de capul ei?
Sunt în tren, merg spre Nord, merg la Melinda și dau din umeri. Omul cu servieta cred că mi-a observat mișcarea. Nu spune nimic. Își ține cuminte servieta pe genunchi.
– Ăsta tot plângea prin casă și se apucase să bea. Și când bea, plângea. Pe urmă adormea așa, pe câte un scaun, brusc. Și când se trezea, iar plângea. S-a dus Melinduța mea într-o zi și și-a adus niște futaci de-ai ei și lau legat, mă, pe papagal și direct la psiho cu el. Unul dintre ăștia care venise, care i-o mai trăgea din când în când, era un doctor de la județean și aranjase cu niște șmecheri să îl interneze pe ăsta la un spital din ăla de groază. Știi, cu din ăia care vorbesc singuri și se pișă pe ei… Da, mă, ca să vezi, au luat omul din casa lui, din lucrurile lui, și l-au zvârlit afară ca pe un gunoi. Urla ăla ca un animal la tăiat, dădea din picioare, ăștia îl trăgeau ca pe o vită și el încerca să se agațe de ceva din casa lui, să rămână cumva agățat în continuare de viața lui, așa nenorocită cum era… A albit papagalul într-o lună de zile. He he he… Ce bou, doamne, ce bou! A rămas doar scheletul din el. Am auzit că acum e pe undeva prin Italia, pune becuri și repară prize… Artist. Fără parale. Păi ce să faci tată, fără parale, cu o muiere din asta? Ăsteia îi trebuie bani, tată… Bani, înțelegi? Pulă și bani!
Bărbatul care arată bine s-a îmbătat de tot. Își mai pune un pahar și e din ce în ce mai nervos. Repetă, verdictual, definitiv:
– Pulă și bani!
Își aranjează părul, a fost de două ori la toaletă special ca să se privească în oglindă, își rotește mereu inelul. Faptul că femeia asta l-a desconsiderat și nu a venit la întâlnire, acum, după vinul băut, îl jignește și mai tare decât l-a jignit înainte de a bea. Tutunaru ejaculează și pleacă spre un alt compartiment. I-am tuns barba lui tata mai întâi cu foarfeca apoi cu lama. Are un ten întins și sănătos ca al unui bărbat de patruzeci de ani. L-am băgat în cada de baie, l-am ajutat să se spele. I-am aruncat pijamalele la gunoi și i-am cumpărat altele, albastre. Am mai dereticat prin casă și am aranjat cu o vecină să vină pe la el în fiecare zi să gătească. Până găsesc o soluție mai bună.
Mă uit pe fereastră.
Ce repede merge mama!
