Pornisem prin pădure să mă hrănesc.
Aveam în mâini un arc
şi o tolbă de săgeți în spinare.
Arcul era o nelinişte
pe care o încordasem chiar în dimineaţa aceea,
săgeţile vene albăstrui,
pe spate o tolbă cartilaginoasă îmi crescuse
din mareea
coloanei vertebrale.
Pornisem desculţ
iar pe trup nu purtam decât pielea de tigru
a unei dorințe
pe pe care o îmbrăcasem
cu puţină vreme înainte.
Oho, eram sângeros!
Fremăta pădurea
iar poteca pe care o urmam
se făcea astfel un labirint de oglinzi
în care eu îmi aranjam cu un gest nonşalant
mustaţa!
***