Publicat pe Lasă un comentariu

MAMA – învierea ei – 9 ani

E adevărat că exact acum nouă ani mama a plecat cuminte spre centrul pământului, împachetată în câteva scânduri ieftine; și este adevărat că de atunci peste mormântul ei au crescut nouă rânduri de floricele galbene și au trecut nouă rânduri de albine.

Dar eu nu știu cine e femeia aceea îngropată acolo.

Pentru că mama mea e mereu prin bucătărie, prin baie, pe balcon. Face tot timpul treabă și se îngrijorează să nu cumva să ne lipsească ceva!

Mama nu a avut niciodată un corp.

Ea avea numai voce și suflet, îngrijorare și sacrificiu iar pe mine m-a iubit ca pe o minune a naturii, fără niciun motiv și fără să aștepte nimic de la nimeni. Se trezea iubindu-mă, se culca iubindu-mă și dormea noaptea iubindu-mă în somn.

Mama făcea atât de mult parte din zugrăveala pereților, din tabloul cu porumbei de lângă ușa cămării, din detergentul pe care îl punea peste hainele noastre, din ușa pe care mi-o deschidea și o închidea în urma mea, încât pe ea abia de o mai vedeam.

Ea lua forma și culoarea oricărui obiect pe lângă care trecea, era casa însăși, în întregime, și din cauza asta abia de o mai băgam de seamă.

Acum, e invers.

Acum, toate obiectele din casă iau forma mamei mele și toată casa are chipul ei. Oriunde mă mișc și oriunde privesc, dau peste ea. Totul are forma și ochii ei dar dintre toate obiectele, cel mai mult și mai intens ia chipul mamei ușa pe care mi-o deschidea cu minute bune înainte pentru că îmi recunoștea, cu câteva etaje înainte, pașii urcând pe scări!

Când mă duc la mormântul ei, mă așez pe pământ, pun urechea pe bulgări ca să fiu mai aproape de răsuflarea ei și îi spun în gând, să nu mă audă decât ea: ia-mă, mamă, iar, în pântecul tău și mergi cu mine în pântecul bunicii și ea cu tine în pântec cu mine în pântec mergeți înapoi pe curcubeul de pântece până unde a început lumea.

Și de acolo, să venim, mamă, încă o dată înapoi, împreună, frumoși și sănătoși, strălucind și râzând de-a pururi, în tinerețe fără bătrânețe și în viață fără de moarte!

***

Constantin Ciucă la chilia Veche

***

Dacă îți place CE și CUM scrie Constantin Ciucă, fă-ți cont ca să poți citi și conținutul PREMIUM . Mai jos.

Răspândește asta pe

Scrie un comentariu