Nu mă mai chema
și nu mai trimite șerpii din flaut
să mă încolăcească;
nu mai inventa drumuri
spre nicăieri.
între noi a rămas pe nisip o verighetă de vânt
și un ou al singurătății
pe care soarele a început
să-l clocească.
Nu mă mai chema
și nu mai trimite șerpii din flaut
să mă încolăcească;
nu mai inventa drumuri
spre nicăieri.
între noi a rămas pe nisip o verighetă de vânt
și un ou al singurătății
pe care soarele a început
să-l clocească.