Publicat pe Lasă un comentariu

Eu am făcut atletism când eram mică

Se făcuse între timp toamnă.

Excavatoarele decupau locul puţin cate puţin iar în urma lor rămâneau noroaie care musteau în ploile lui octombrie și se lipeau pe încălţăminte, pe manşetele pantalonilor, pe roţile caleştilor şi pe membrana subţire şi transparentă a minţii cu care Don Stephano recompunea în din ce în ce mai nereuşite încercări lumea care îl înconjura şi pe care tare mult ar fi dorit să o înţeleagă.

Dar lumea în mijlocul căreia fusese trimis fără ca nimeni să îi ceară un minim acord, era din ce în ce mai greu de înţeles.

De exemplu, nu cu mult timp în urmă, una dintre cele mai tinere angajate ale instituţiei, o frumoasă domnişoară cu părul vopsit în roşu, elegantă şi tăcută care locuia singură de câteva luni în un din camerele cu chiuvetă ale conacului şi care dintr-o deosebită delicateţe mergea pe aleile şi holurile instituţiei mereu cu ochii plecaţi ca să nu deranjeze pe nimeni cu privirea ei albastră şi adâncă, făcuse într-o bună zi un lucru pe cât de neaşteptat pe atât de ciudat.

Într-o pauză, Don Comanitos, care de fiecare dată ţopăia de plăcere şi părea a căpăta un suflu proaspăt când trebuia să facă astfel de anunţuri, chemă toţi domnii şi toate doamnele în Biroul Comun pentru comunicări deosebit de importante.

Erau comunicări privitoare la culoarea cernelurilor care trebuiau folosite obligatoriu şi uniform de toată lumea în documentele pe care le confecţionau. Şi despre grosimea şi forma peniţelor.

Şedinţa a începu normal şi s-a desfăşurat normal. Fiecare din cei şaizeci de angajaţi aşezaţi pe scaunele de pe laturile imensei mese care mobila Biroul Comun, îşi mâncau sandvişurile şi păreau că îl ascultă cu atenţie pe Don Cavallo de Buco, adjunct.

Şi totul a decurs normal până când tânăra, la început nebăgată de nimeni în seamă, se ridică din scaunul pe care şedea şi se urcă pe el cu picioarele. Lucrul acesta creă puţină foială şi nedumerire în zona aceea, dar adunarea merse mai departe. Tânăra rămăse în picioare pe scaun câteva minute bune privind foarte atentă la Don Cavallo de Buco de parcă documentul acela plicticos pe care îl citea o interesa în mod deosebit.

Apoi însă, spre stupefacţia şi groaza generală, mai făcu un pas şi, după ce alunecă puţin dar se redresa foarte repede şi foarte bine, se sui cu amândouă picioarele chiar pe masa aceea lungă la care stăteau cu toţii. Purta nişte pantofi roşii cu toc ascuţit care se afundau în pluşul moale al feţei de masă. În clipa următoare femeile scoaseră exclamaţii de uimire şi chiar ţipete.

Apoi, brusc, în tot Biroul Comun se făcuse o linişte mormântală.

Don Cavallo de Buco se oprise din cititul documentului şi rămăsese prostit, uitându-se cu gura căscată la femeia care se afla acum în picioare pe masă şi se apropia încet de el printre hârtii şi stilouri. Nasul lui, strâmb de la o cădere din copilărie, deviase brusc şi mai mult către dreapta. Toată lumea, chiar şi Don Jotico, cel care la astfel de întâlniri trăgea un pui de somn, priviră uluiţi înspre tânăra care mergea încet pe mese.

Iar în momentul următor, tânăra aceea tăcută care până atunci nu deranjase pe nimeni nici măcar cu un cuvânt, se opri, zâmbi ca de pe coperta unei reviste şi făcu un lucru absolut extraordinar.

Acolo pe masă, sub privirile înmărmurite ale tuturor, îşi apucă cu mâinile fusta de o parte şi de alta şi, cu o smucitură puternică, şi-o ridică peste brâu.

O exclamaţie de oroare răsună în Biroul Comun.

Pe dedesubt tânăra şi frumoasa domnişoară nu purta nimic. I se văzu sexul, coafura atentă şi oarecum modernistă din jurul clitorisului, coapsele frumoase, şoldurile. Făcu câţiva paşi pe masă murdărind pluşul de praf apoi, privindu-i pe toţi, aşa cum nu îi privise niciodată până atunci, strigă în suedeză uitându-se fix  către întrerupătorul general din perete:

– Eu am făcut atletism când eram mică!

– Aţi văzut mă, ce cur mişto avea! avea să fie mai târziu, în una din pauze când erau cu toţii aşezaţi pe fotolii şi fumau, singura replică pe care Don Olivares, palpânduşi atent buza de sus cu o batistuţă albă, avea să o facă referitor la incidentul acela.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Daca-ti-a-placut.png
Răspândește asta pe

Scrie un comentariu