Semne
Exact ca și la nașterea marilor învățători ai lumii, și la nașterea mea au apărut semne cerești care au tulburat Neamurile și au înfricoșat Împărații: cometa Halley tocmai trecuse pe lângă Pământ cu 47 de ani înainte!
Dă mai departe...
Familia
Familia mea sunt eu, o soră și câțiva morți. În rest e un zgomot genetic pe alocuri supărător.
Dă mai departe...
Domiciliul
Locuiesc într-o cameră obișnuită pe care de curând am zugrăvit-o în alb și căreia i-am pus geam termopan. Pe unul din pereti am agățat un televizor iar pe celălalt o canapea cu niște perne, tot albe. Din toate punctele de vedere este o cameră ca oricare alta. Singura diferență este aceea că plutește în văzduh și e dusă de curenți.
Dă mai departe...
Iadul
Pentru cei care nu știu, Iadul există pe pământ și începe în bucătărie, trece prin hol, din hol trece în sufragerie și de acolo se instalează în dormitor.
Dă mai departe...
Ocupația
Uneori sunt întrebat cu ce mă ocup și asta mi se pare o întrebare pe cât de stupidă pe atât de grea. Nu am știut niciodată răspunsul corect la ea dar bănuiesc ca unul aproximativ ar fi acela că mă ocup cu mine însumi. Sunt adică atent la mine și fac tot ce mă pricep ca să nu dispar. Și asta mă ține ocupat. E o ocupație, nu?
Dă mai departe...
Paradisul
Pentru cei care nu știu, Paradisul există pe pământ și este așezat pe malurile unui râu, imediat cum treci de podul de cale ferată. În Paradis zboară libelule cu ochii de diamant și plesnesc maci roșii pe care să ți-i pui la butonieră. Dacă ești doar copil și ești în maieu sau tricou și nu ai butoniere, atunci îi ții în ochi. Acolo au avantajul că rămân pentru tot restul vieții tale proaspeți, catifelați și magici, ca niște inimi mici, suplimentare, care vor pulsa prin tine copilăria pentru tot restul vieții.
Dă mai departe...
Dragostea
Pentru mine dragostea este o halucinație continuă, colorată în benzi înguste care se învârtesc cu repeziciune.
Dă mai departe...
Durerea
Durerea, ca și viteza, are o limită, peste care, oricât de multe alte nenorociri însumezi, mai mult de atât nu poți să suferi.
Dă mai departe...
Vârsta
Sincer, nu știu ce vârstă am.
De exemplu, ieri după amiaza eram adolescent iar alaltăieri dimineața, cu numai câteva ore înainte, eram elev în clasa a II-a C și
luam ghiozdane în cap de la cei din a II-B. Dar și eu le dădeam, mamă mamă! Aseară, când tocmai împlinisem 30 de ani, m-am culcat într-o parte pe canapeaua din sufragerie iar dimineața, când m-am trezit și m-am uitat în oglinda din baie, aveam cincizeci și ceva de ani, mă durea degetul mare de la piciorul stâng iar pieptenele meu favorit a trebuit să îl arunc în găleată pentru că pe cap nu mai aveam nimic de pieptănat.
Dă mai departe...
Ceva
„Se întâmplă ceva cu mine.
Ceva care mă invadează încet și invizibil. Nu știu ce este, dar simt cum intră în mine ceva necunoscut pe care nu îl înţeleg şi care, cu fiecare pas pe care îl fac și cu fiecare minut care trece, mă cuprinde şi mă subjugă sub forma unei nelinişti chinuitoare.
Şi mi se face din ce în ce mai frică.”
Familiar?
Dă mai departe...
Mulțumesc
Mulțumesc celor care mi-au furat, pentru o vreme, bucuria de a trăi și celor care mi-au luat delicatețea și bunătatea drept prostie; celor care mi-au urâțit viața și mi-au schimonosit sufletul până la marginea tăioasă a disperării. Fără ei, cartea aceasta, scrisă cu tastatura și Diazepamul pe post de chiuretă, nu ar fi existat!
Și astfel literatura română, și tu, cititorule, ați fi fost cu o emoție mai săraci.
Dă mai departe...
Adaugă confesiune
Aici, mai jos, în caseta de comentariu, iți adaugi confesiunea ta.
Fă-o interesantă!
Dă mai departe...
O incertitudine
Nu știu dacă mai sunt tânăr și nu știu dacă sunt bătrân. Timpul din spatele meu e un amestec de filme de celuloid developate prost, șterse, voalate. Timpul de dinaintea mea nu există altfel decât sub forma unei dorințe. Timpul e însăși dorința mea de a face ceva. Dorința îi dă curgere şi îl coagulează în secvențe de întâmplări posibile în mintea mea de copil, de bărbat, de mascul.
Dă mai departe...
Art Nouveau
Când, dintr-un motiv sau altul, omul pe care îl iubești dispare fizic din viața ta, el apare brusc pe cădiri, pe pereții camerei tale și pe munții de pe margine a șoselelor și merge întotdeauna în aceeași direcție în care mergi tu, cu exact aceeași viteză cu care mergi tu.
Dă mai departe...
Folosește uretra
Dacă ai o casă a ta, folosește uretra și urinează peste tot în ea. In sufragerie, pe hol, în dormitor, în baie. Du-te și în subsol, și în pod, așteaptă până îți vine și pe urmă dă-i drumul. Și pe scări și prin debarale. Du-te și trage putin și pe balcon. Marchează tot! Absolut tot! Dacă poți, dă și pe pereți. Să intre în ea, pentru totdeauna, mirosul tău.
Să nu îndrăznească niciodată vreo jivină să îi calce pragul sau să încerce să te alunge de acolo.
Apoi lungeste-te in pat ca intr-un mic paradis dreptunghiular, dormi putin și pe urmă vezi-ti de treburi!
Dă mai departe...
Un dobitoc în plus
Eu am crezut toată viața că atunci când un bărbat și o femeie se iubesc și trăiesc împreună, ei se înfășoară unul după celălalt ca cele două fire din șnurul unui mărțișor si fac la un loc o ființă nouă, puternică și indestructibilă. Că trăiesc unul pentru celalalt și unul prin celălalt.
He he, ce dobitoc!
Or mai fi, Doamne, și alți proști ca mine?
Dă mai departe...
Anchetă
Niște tineri de la un site de toată lauda m-au anchetat vreo câteva ore până ce a trebuit să mărturisesc în amănunt cu ce mă ocup și în general, care e șmecheria cu romanul ăsta și cam ce treburi învârtesc eu prin prin zonă. Zona asta, postmodernistă. Mi-am dat seama că pentru literatura româna par suspect și mă gândesc serios că aș putea fi pus sub acuzare pentru definiția pe care am dat-o acolo poeziei. Desigur că nu le-am spus și ce lapte am supt de la mama, dar in rest, am recunoscut și am mărturisit cam tot ce au vrut ei să știe. Adică ea, că era o domnișoară care voia să le știe pe toate.
Altfel spus, am dat adică primul interviu despre cartea asta. uite aici
Dă mai departe...
Paraziți intestinali, neuronali
Există oameni care nu știu ce să facă cu ei înșiși pentru că viața lor e goală și pustie. Difuz, primitiv, se sperie de pustietatea asta a lor și caută, găsesc și aleg o gazdă pe care să o paraziteze. Până se instalează îi fac fripturi, felații, anilingus, puliligus, tutolingus, piese de teatru și tot ce mai e necesar ca să intre. Apoi, odată instalați, încep să se hrănească din viața lui, din emoțiile lui, din amintirile lui, din ființa lui pentru a-și da lor înșiși conținut. Se umflu. Trăiesc. Au viață!
Viața ta!
Dă mai departe...
Lasă-l!
Este de neînțeles cum într-un cuplu de îndrăgostiți, imediat unul dintre ei vrea sa preia controlul asupra celuilalt. Să fie șeful. Să conducă.
Dacă mai poți, dacă încă nu te-ai legat deja prea tare de el, lasă-l să se ducă dracului cu șefia lui cu tot. Pentru că el e cel care, în cuplul acela, iubește mai puțin sau deloc și, ce este mai grav, el este cel care va face din tine o slugă și va aștepta tot restul vieții să fie servit!
Dă mai departe...